Posts Tagged ‘Romania’

Burlacii ştiu de ce…

Aprilie 17, 2010

Fără a vă recomanda următorul fel, vă invităm să meditaţi asupra lui…Nutriţioniştii apreciază că nu este cea mai  sănătoasă mâncare. Însă, fiind printre cele mai uşoare mijloace pentru potolirea apetenţei unui burlac, vă propunem metoda „corectă”:

Cartofi prăjiţi cu cârnăciori olteneşti, eventual salată

Ingrediente obligatorii:

– trei cartofi medii;

– doi cârnăciori olteneşti;

– sare, aragaz, tigaie, ulei, chibrituri, farfurie curată, furculiţă, factură plătită la gaze…

Ingrediente pentru salată:

– roşii, castraveţi, ceapă, untdelemn, sare;

-ardei gras, capia, după caz;

-verdeaţă, dacă aveţi, după gust;

-piper, lămâie, oţet, opţional, aleatoriu, după gust…

Pont: puţin ardei iute tocat, pus de mama sau cumpărat. nu exageraţi!

Ingrediente opţionale:  caşcaval(brânză, după gust) ras;

See also: Atitudini, Baiatul, Caius,Cristian, Consiliul, Dispecer, ISU, LinkPing, Natasa, Vania

Romania…

Septembrie 29, 2009

steag romaniaÎn aceste vremuri de criză, pentru cei care mai supravieţuiesc în acest spaţiu, vă recomandăm călduros bucătăria urbană. Pentru început, montura pentru porumbei, frunzele de păpădie, ouăle de cioară şi broaştele. Restul, îl aflaţi pe parcurs. Poftă bună!

UP DATE: a apărut episodul III!

precizare autor:

Atenţie, acest episod conţine imagini pe care unii le pot considera violente. Le recomandăm să nu le privească.  Copiii sub 14 ani se includ, în sensul că au nevoie de acordul părinţilor!

This is…România

Martie 9, 2009

…mai mult sau mai puţin…


România…

Martie 7, 2009

Ne aflăm în plin post. Pentru a nu mânia divinitatea prea mult m-am gândit să vă supun atenţiei o reţetă simplă de făcut şi foarte gustoasă. E adevărat că nu respectă toate canoanele, dar se tratează şi nu conţine proteine animale în exces.  Ouăle au rol doar de liant. Le puteţi elimina, dacă asta impietează.  Aveţi mai multe opţiuni. În fine, eu am încercat-o şi mi-a plăcut ce a ieşit.

Doamnelor şi domnilor,

chiftele-cartofi

Chiftele de cartofi

Ingrediente:

  • 1/2 kg cartofi
  • 2 ouă
  • 3-4 linguri făină
  • sare, piper
  • pătrunjel sau mărar

Mod de preparare:

Cartofii curăţaţi de coajă se dau prin razătoarea mică şi se pun într-un castron. Se adaugă ouăle, se amestecă cu făina până când totul are consistenţa unei paste. Se adaugă sarea, piperul şi verdeţurile. Se pun în tigaie şi se prăjesc în ulei încins circa 5-10 minute. Se servesc calde. Poftă bună!chiftele-cartofi1

Mulţumiri Gustos.ro!

România…

Martie 3, 2009

ciorba-de-perisoare1

Ciorba reprezintă în bucătăria tradiţională românească unul dintre felurile principale de mâncare care se serveşte la începutul mesei, după aperitiv. Ea este obţinută prin fierberea bucăţilor de carne, tăiate la dimensiuni mici, cu diferite legume, aromarea lor cu verdeţuri şi după gust, dregerea cu diverse preparate: ou, smântână, iaurt, răntaşuri obţinute prin rumenirea făinii din diverse cereale şi după preferinţă acrirea cu oţet alimentar, borş, suc de lămâie sau sare de lămâie. Pentru ciorbele de post se fierb legumele fără carne, se acresc şi se pot drege cu smântână vegetală.

Ciorbă de perişoare

Ingrediente:
2 l de apă, 1 l de borş.

Zarzavat de supă (un morcov, un pătrunjel şi o ceapă), verdeaţă, 3 roşii.  Sare, un gălbenuş, două linguri de smântână. Perişoare: 500 de g carne cu os, o felie de pâine, două linguride orez, o ceapă, un ou, sare, piper.

Mod de preparare: Se pune la fiert într-o oală cu apa, un morcov, un pătrunjel şi o ceapă, toate tăiate mărunt şi osul care rămâne de la carne. Se fierb bine. Se toarnă borşul fiert separat şi strecurat. Se adaugă verdeaţa tăiată fin, roşiile cărora li s-au scos seminţele şi sare. Se lasă în câteva clocote. Se face o tocătură de carne, cu miezul de la o felie de pâine muiat şi stros bine. Se adaugă orezul, ceapă tocată fin, un ou, sare, piper. Se fac perişoare mici cu mâna udă şi se pun la fiert în ciorbă. Înainte de a se servi, se scoate osul din ciorbă şi se drege cu un gălbenuş bătut cu smântână.

Ciorbă = fel de mâncare care constă dintr-o zeamă (acrită) preparată cu legume, adesea şi cu carne…( sursă: DEX)

ciorba-de-perisoare21

ciorba-de-perisoare13

România…

Februarie 23, 2009

Mititei sau mici (defectiv de singular) este un fel de mâncare românească, un fel de chiftele la grătar, de obicei în formă cilindrică, a căror compoziţie constă din carne de vită (uneori amestecată cu carne de oaie sau de porc), la care se adaugă usturoi, piper negru şi uneori ardei iute. De obicei, sunt mâncaţi cu muştar. Se pare că predomină „ de obicei”!

mititei

Legenda spune că mititeii au fost inventaţi într-o seară la hanul La Iordachi din Bucureşti, binecunoscut pentru cârnaţii săi, când bucătăria a rămas fără învelişuri. Adică, maţe. Restul e istorie!

Ingrediente:
1 kg cărniţă de vacă de la gât, 8 grame de piper proaspăt, pisat mărunt, 12 grame de cimbru uscat, pisat mărunt, 4 grame de ienibahar, pisat mărunt, 2 grame de coriandru, pisat mărunt, 2 grame de chimion turcesc, pisat mărunt, 1 gram de anis stelat, pisat mărunt, 8 grame de bicarbonat de sodiu, 1 linguriţă de zeamă de lămâie, 1 lingură de untdelemn, 1 căpăţână de usturoi.

mititei12

Mod de preparare : Se fierbe o zeamă din oase de vacă cu măduvă, care se scade bine, din 500 grame de oase, la fiecare kilogram de carne. Se frământă carnea într-un vas pe măsură, timp de un ceas, adăugând la început bicarbonatul de sodiu, care se stinge cu zeama de lămâie. Jumătate din zeama de oase şi toate celelalte condimente, afară de usturoi, se adaugă treptat. Amestecul se acoperă şi se lasă la rece o zi şi o noapte, după care se scoate, se lasă câteva ceasuri şi se mai frământă o dată preţ de o jumătate de ceas cu restul de zeamă de oase.
Se face un mujdei de usturoi cu apă călduţă dintr-o căpăţână pentru fiecare kilogram de carne, care se lasă la macerat o jumătate de ceas. Se strecoară sucul şi se mai frământă amestecul 15 minute. Produsul obţinuut este lăsat la rece până a doua zi. Cu trei ore înainte de a fi pregătiţi, mititeii sunt scoşi de la rece, pentru a se încălzi şi înmuia. După trecerea acestei perioade, se formează mititeii „ca de un deget mare lungime şi ca de două degete grosime”, se ung cu untdelemn pe toate părţile şi se lasă să stea la zvântat o oră. Între timp, puteţi pregăti grătarul.
Se fac pe jar iute de lemne sau cărbune, ungându-se din când în când cu mujdei. Grătaragii nostri folosesc un mic secret: întorc fiecare mititel (mic) doar de trei ori până este prăjit.
Tradiţional, se servesc cu muştar. Poftă bună!

P.S.: Dacă vi se pare complicat, mergeţi în orice colţ şi îi găsiţi!

P.P.S.: Nu chiar în orice colţ: aveţi grijă cu referinţele!

Ultim sfat: Nu folosiţi în exces mititei cu muştar, bere şi manele. Fac deja alţii asta…

Surse: Wikipedia, Youtube, Gustos.ro and friends

România…

Februarie 21, 2009

Sarma (sarma, сарма, plural sarme, сарми în majoritatea limbilor slave, şi sarmale în limba română), este un cuvânt utilizat pentru a descrie un preparat culinar din carne tocată (de porc dar şi de vită, oaie, pasăre sau chiar peşte în zona Deltei mai ales), amestecată cu orez şi cu alte ingrediente şi învelită în foi de varză (proaspătă sau acră) sau de viţă, de ştevie etc, în forma unor rulouri. Se serveşte de obicei cu mămăligă şi smântână. sarma11

Se pot face sarmale şi de post, înlocuind carnea din umplutură cu ciuperci, soia, legume tocate, păsat de porumb, sau chiar bucăţele de pâine (la alegere sau în diferite combinaţii după gust).

Varza folosită la prepararea sarmalelor poate fi proaspătă sau acră (murată rapid sau pentru a fi păstrată peste iarnă). Sarmalele se mai pot prepara cu foi (frunze) de podbal, ştevie, spanac sau (în unele zone) hrean. La servire, smântâna poate fi înlocuită cu iaurt sau (mai ales în Ardeal) cu lapte covăsit (iaurt preparat în casă).sarma2

Gurmanzii sunt de părere că sarmalele sunt mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, dacă la fundul ceaunului şi printre sarmale se pun bucăţi de şorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, multe frunze de cimbru şi mărar. În unele sate din Munţii Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de sarmă şi sarme), ţăranii pun printre sarmale, bucăţi de călbaj, un fel da caltaboş făcut cu bucăţi de carne amestecate în umplutura tradiţională şi bine afumat.

Mămăliga este o mâncare românească preparată din făină de porumb. Este mai bine cunoscută în restul lumii după forma italiană, polenta.mamaliga1

Mămăliga este un preparat tradiţional de mâncare din România. Considerată mâncare a ţăranilor, este des folosită ca substitut pentru pâine sau ca aliment de bază în perioadele de vară când munca grea efectută la câmp nu mai permite prepararea pâinii de casă şi în zonele rurale sărace. Era preponderent folosită în perioada premergătoare industrializării dată fiind uşurinţa cu care se prepară, comparativ cu pâinea. În perioada modernă, preocuparea pentru alimentaţia diversă şi sănătoasă făcând obiectul a numeroase cercetări, ştiinţa alimentaţiei consideră mămăliga ca având un aport bogat de vitamine, aceasta fiind recomandată mai ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecţiuni ale căile respiratorii, anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga şi alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile şi în restaurantele selecte, apreciate de gurmanzi.mamaliga2

În mod tradiţional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare şi făină de porumb într-un vas de fontă cu o formă specială denumit ceaun. Preparată în stilul ţărănesc şi folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italiană până la a putea fi tăiată în bucăţi asemenea pâinii. Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistenţa terciului. Motivul pentru care mămăliga este atât de populară în România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hranitoare. Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii şi prăjită în untură lângă tocăniţe, ciorbe de verdeţuri. La stâne, unde legumele şi fructele ajung cu greu, s-a format o tradiţie culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte şi slănină.

Surse: Wikipedia, Youtube and friends